Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) răspunde provocărilor de dezvoltare identificate la nivel național în ceea ce priveşte infrastructura şi resursele si este gestionat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (Direcția Generală Programe Europene Infrastructura Mare). Având în vedere gradul ridicat de corelare şi complementaritate a tipurilor de investiţii în infrastructură, promovarea investiţiilor care adresează nevoile în domeniul infrastructurii şi resurselor au fost propuse spre finanţare în cadrul unui singur program operaţional, având ca obiectiv global:
Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde europene, consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de siguranță şi utilizare eficientă a resurselor naturale. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 10,17 mld. euro din care 6,54 mld. euro Fond de Coeziune și 2,10 mld. euro Fond European de Dezvoltare Regională, la care se adaugă o cofinanţare totală de cca. 1,53 mld. euro.
AXE PRIORITARE
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
AP1. Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul
- OS 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrala;
- OS 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrala;
- OS 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrala;
- OS 1.4. Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov)
AP2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient
- OS 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T;
- OS 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu conexiuni reduse la infrastructura rutieră a TEN-T;
- OS 2.3 Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor;
- OS 2.4. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi;
- OS 2.5. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului;
- OS 2.6. Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională;
- OS 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar)
PROTECTIA MEDIULUI SI MANAGEMENTUL RISCURILOR
AP3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor
- deseuri – OS 3.1. Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România
- apă potabilă/uzată – OS 3.2. Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei
AP4. Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric
- biodiversitate, serviciii ecosistemice prin Natura 2000, infrastructuri ecologice – OS 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate;
- poluarea aerului – OS 4.2. Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel national;
- decontaminare terenuri industriale dezafectate – OS 4.3 Reducerea suprafeţelor poluate istoric )
AP5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
- investiţii pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv a unor abordări bazate pe ecosystem – OS 5.1. Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră
- investiţii pentru abordarea riscurilor specifice, asigurând rezilienţa la dezastre şi dezvoltarea de sisteme de gestionare a dezastrelor – OS 5.2. Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție
ENERGIE CURATE SI EFICIENTA ENERGETICA
AP6. Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon
- OS 6.1. Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geothermal;
- OS 6.2. Creșterea eficvienței energetice prin monitorizarea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali;
- OS 6.3. Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor;
- OS 6.4. Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă)
AP7. Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate
- OS 7.1. Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate;
- OS 7.2. Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti
AP8. Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale
- OS 8.1. Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile;
- OS 8.2. Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine
REACȚIE LA EPIDEMIA DE COVID-19
AP9. Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19
- OS 9.1. Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19
Investiţiile dedicate sectorului transport sunt orientate spre continuarea investiţiilor demarate în perioada 2007-2013, având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe reţeaua TEN-T, prin realizarea tronsoanelor lipsă, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei naţionale de drumuri care asigură conectarea la reţeaua TEN-T şi modernizarea reţelei de căi ferate, prin electrificare şi dotarea cu material rulant a sectoarelor construite/reabilitate. Investiţiile în sectorul de transport vizează, totodată, şi dezvoltarea celorlalte moduri de transport (naval şi aeroportuar), contribuind astfel la crearea premiselor pentru dezvoltarea economică locală şi regională, precum şi măsuri cu caracter orizontal, cum ar fi protecţia mediului, siguranţa pe toate modurile de transport, eficientizarea serviciilor de transport şi dezvoltarea terminalelor intermodale. Obiectivele în acest domeniu sunt corelate cu Master Planul General de Transport (MPGT), iar proiectele finanțabile sunt cele prioritizate după testarea în cadrul Modelului Naţional de Transport dezvoltat în MPGT.
În domeniul mediului, investiţiile pentru perioada 2014-2020 vor continua proiectele orientate spre implementarea acquis-ului comunitar în domeniul apei şi apei uzate, prin continuarea procesului de regionalizare a managementului în acest sector, precum şi cel al managementului deşeurilor. Adiţional, va continua procesul de elaborare şi implementare a planurilor de management – seturi de acţiuni pentru ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000, precum şi cel de decontaminare a siturilor industriale poluate istoric.
În ceea ce privește schimbările climatice, investiţiile vor fi orientate spre măsuri non-structurale şi structurale cu rol de prevenţie a principalelor riscuri cu care se confruntă România, respectiv inundaţiile, seceta şi eroziunea costieră, acordându-se totodată atenţie întăririi capacităţii de răspuns a structurilor cu rol în managementul situaţiilor de urgenţă.
Energia curată şi eficienţa energetică, precum şi asigurarea flexibilităţii transportului energiei electrice şi gazelor naturale, reprezintă o prioritate dedicata cu precădere sectorului privat, atât pentru producătorii şi distribuitorii de energie din resurse regenerabile al căror potenţial a fost mai puţin exploatat, cât şi pentru societăţile comerciale active în sectorul industrial, care doresc să îşi eficientizeze consumul de energie prin cogenerare. Distribuţia şi contorizarea inteligentă vor contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea gazelor cu efect de seră, contribuind totodată la atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020 în acest domeniu. În același timp, dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale conduc la creșterea nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final. De asemenea, pandemia generată de SARS-CoV-2, un virus cu o contagiozitate extrem de înaltă, a provocat o criză sanitară fără precedent și decesul unui număr mare de persoane la nivel global și în state din Uniunea Europeană, printre care și România.
Având în vedere faptul că limitarea răspândirii virusului, precum și a efectelor extrem de grave ale acestuia asupra populației României, poate fi realizată doar prin asigurarea disponibilității aparaturii și dispozitivelor medicale dublate de asigurarea necesarului de echipamente specializate de protecție pentru personalul medical și pentru efectuarea transportului izolat al persoanelor afectate, se impune dotarea corespunzătoare a unităților sanitare publice în care sunt tratate cazurile de infecție cu virusul SARS-CoV-2.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 9 Axe Prioritare.